Miko şi Soarele
Urşii umblă doar cu pălării mari de paie, vidrele se înghesuie la coafor ca să își scurteze blana mult prea deasă pentru căldura de afară. Ghețarii au ochelari de soare, dar lacrimile continuă să le curgă șiroaie în mare. Şi casa lui Miko, vulpea polară albăstruie, s-a topit cu totul. Ce e de făcut?
Cartea se găseşte pe rafturile librăriilor din toată ţara, dar o puteţi cumpăra şi online. Iată câteva variante:
Descoperă şi celelalte poveşti ale vulpiţei Miko!
Miko s-a născut în cea mai geroasă zi din an, când până și ghețarii se îmbrățișau ca să se încâlzească. De atunci, micuței vulpi polare îi este frig întruna.
Rudolf, renul cu nas strălucitor al Moșului, răcește chiar înainte de sărbători, iar Crăciunul e în mare pericol.
Un pui de libelulă zboară de colo-colo, printre firele înalte de iarbă şi păpădiile cu pălărie pufoasă. E Carla, cea cu aripioarele fine, aproape transparente.
Era linişte în clasa de pe frunza de nufăr. În băncile din coji de alune stăteau micii cărăbuşi, gărgăriţe, albine, bondari şi fluturi. Nimeni nu mişca o antenuţă.
În ținutul fantastic al iepurilor prind viață toate poveștile create de oameni. Numai că asta e o treabă super-ultra-mega-tare grea.